Acum, după un început de 2010, în care am putut să ne relaxăm, unii mai mult, alții mai puțin, alții speriați de sesiunea care, după cum putem observa, se apropie cu pași repezi... Unii suntem disperați să facem rost de cursuri, alți ne numărăm cu sufletul la gură prezențele de la seminar...
În sfârșit, și pentru unii , și pentru alții este necesară o stare de bine, un stil optimist, pe care uneori îl mai și forțăm. De aceea, hai să punem burta pe carte și să discutăm puțin despre internet.... Stiu ca am mai discutat despre acest lucru, dar este necesar, din punctul meu de vedere sa prezint un aspect mai subiectiv.
Da...prietena mea cea mai bună este plecată în străinătate, de vreo patru ani... Normal că puțin din legătură s-a pierdut. Nu este același lucru ca atunci când ne vedeam zilnic, ne împărtășeam idei, sentimente, iluzii...
Dar e era internetului... de aceea , a trebuit să folosim într-un fel acest lucru. Aşadar, ne-am trimis câteva mailuri, care cu timpul au devenit puțin cam formale până au dispărut aproape de tot. Nu cunosc cauzele acestei distanțări.
Acum câteva zile ne-am întâlnit virtual.. Fiecare cu treburile ei... Ea în clasa a 13-a(ei fac 5 ani de liceu)...Lucrurile păreau că stau exact ca înainte... Am fost foarte apropiate și am simțit că era foarte aproape de mine. Nu ne-am înstrăinat așadar. Am fost foarte sigură că era atât meritul prieteniei noastre inseparabile, cât și al internetului. Ce bine că există ceva, cu ajutorul căruia nu te simți uitat de prietenii copilăriei tale! Ceva cu care apropii oameni și sentimente, dureri și bucurii, toate laolaltă!
Da, sunt foarte multumită de această posibilitate. Și spun lucrurile din simplu, pentru că în acea zi am fost foarte fericită!
Așadar, trăiască internetul!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu